Prejmer, mai demult Prajmar, Preșmer (în dialectul săsesc Torteln, în germană Tartlau, Tartlen, Tortalen, în maghiară Prázsmár) este o comună situată în partea de est a judeţului Braşov, Transilvania, România.
Data fondării și originea așezării nu sunt cunoscute. Originea slavă a numelui românesc și maghiar al localității permite ipoteza că localitatea actuală a fost precedată de o așezare mai veche de origine slavă. În documentele cele mai vechi alternează două nume sub care este desemnată aşezarea: Prejmer şi Tartlau. Din 1240 (anul primei atestări documentare certe) şi până la sfârşitul feudalismului, alternanţa numelor în documente este echilibrată.
Prima atestare documentară a localității datează din anul 1240, atunci când regele Béla al IV-lea al Ungariei (1235-1270), cedează biserica din Prejmer cu „toate veniturile și drepturile” sale, capitulului Mănăstirii Citeaux în Burgundia, abația-mamă a Ordinului cistercian, pentru folosul obștesc al întregului ordin.
Pe la 1211, Regele Ungariei, Andrei al II-lea, pomenește într-un document adresat teutonilor numele râului Tărlung, pe lângă care va crește localitatea Prejmer. Cavalerii teutoni care primesc drepturi asupra acestui teritoriu sunt cei care vor ridica, până la un anumit nivel, biserica din Tartlau (denumirea săsească a localității).
Aşezarea adăposteşte o remarcabilă biserică realizată într-un stil gotic timpuriu, de teutoni şi colonişti saşi, fiind influenţatlă arhitectonic de şantierul cistercian de la Kerz. Înrudirea cu spiritul și formele utilizate pe șantierul bisericii mănăstirii cisterciene Cârța, iar pe de altă parte, cu cele prezente la biserica evanghelică din Bartolomeu-Brașov, ambele ridicate după mijlocul secolului al XIII-lea, permite datarea bisericii evanghelice din Prejmer în a doua treime a secolului al XIII-lea și încadrarea sa în aceeași ambianță stilistică.
Dedicată hramului „Sfânta Cruce”, biserica evanghelică a fost ridicată pe un plan central, în cruce greacă, modificat prin intervenţiile din secolul al XVI-lea. Inițial, clădirea era compusă din patru brațe egale dispuse în jurul unei careu centrat de un turn octogonal. Fiecare braț era compus din câte două travee, una pătrată și alta poligonală, corul bisericii fiind flancat pe ambele laturi de câte două perechi de capele rectangulare.
Fiindcă Prejmerul era prima localitate care primea loviturile turcilor veniți prin pasul Buzău, după ce regele Sigismund de Luxemburg a dispus ridicarea unor sisteme de apărare în Țara Bârsei, a început fortificarea bisericii prin ridicarea unei incinte înalte și puternice înconjurată de un șant lat de apă. Astfel, în jurul bisericii a fost construită, între secolele XIII-XV, o masivă cetate ţărănească de refugiu, preluată pe lista patrimoniului mondial cultural UNESCO. Cetatea, cladită în formă de cerc, avea ziduri groase de 3-4 metri și înalte de 12 metri, căptuşite la interior cu camere de refugiu şi de provizii, bastioane, porţi de fier şi poduri care se ridicau. Un drum de strajă folosea pentru aprovizionarea luptătorilor de la crenele. Pe lângă gurile de foc fixate în ziduri, în cetate se afla un dispozitiv de luptă neobişnuit: vestita „Orga a morţii” – dispozitiv unic în Europa, dacă nu chiar în lume la acea vreme. Pe „Orga morţii” erau fixate mai multe archebuze care trăgeau toate deodată, provocând o panică teribilă în rândul asediatorilor. La intrarea bisericii încă se mai păstrează îngrozitoarea piatră cu inel de fier de care erau legate de picior muierile necredincioase sau făcătorii de rele.
Ca și alte monumente din Transilvania, biserica fortificată de la Prejmer a suferit numeroase intervenții, dar în urma restaurării dintre 1960 și 1970, ea și-a căpătat forma inițială. Acest monument constituie cea mai bine păstrată şi cea mai puternică biserică-cetate medievală din estul Europei.
În cetate este amenajat un muzeu etnografic care redă diferite aspecte ale vieţii comunităţilor săseşti (clasa de şcoală folosită în timpul asediilor, diferite ateliere meşteşugăreşti etc.) Pentru amenajarea acestui muzeu au fost folosite atât obiecte originare din Prejmer, cât şi din alte comunităţi săseşti din Transilvania.
Surse: Wikipedia (http://ro.wikipedia.org/wiki/Prejmer,_Bra%C8%99ov)