Patrimoniu de mediu

Comuna Prejmer este situată în zona de şes depresionar a Depresiunii Ţării Bârsei, care face parte din Depresiunea Braşovului. Subdiviziune a Carpaţilor de Curbură, Depresiunea Braşovului este cea mai întinsă depresiune intramontană din România, având o suprafaţă de aproximativ 1800 de km2 şi este situată pe râul Olt, fiind mărginită la nord de Munţii Bodoc şi Baraolt, la sud de Munţii Ciucaş, Bârsei, Bucegi şi Piatra Craiului, la est de  Munţii Vrancei şi la vest de Munţii Perşani. Depresiunea are origine tectonică, fiind formată prin fracturarea şi scufundarea unui compartiment al masei montane centrale a Carpaţilor de Curbură, ceea ce îi dă aspectul unei câmpii întinse şi plane.

banner011

Din punct de vedere hidrografic, comuna Prejmer se situează în bazinul râului Olt, râu cu un rol foarte important, atât în formarea Depresiunii Braşovului, cât şi în bogăţia reţelei hidrografice a aşezării. Râul Olt, unul dintre cele mai importante râuri din România, izvoreşte din Munţii Hăşmaşu Mare din judeţul Harghita, străbate judeţele Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Vâlcea, Olt şi Teleorman, având o lungime de 615 km şi se varsă în Dunăre. Râul Valea Neagră este unul dintre afluenţii Oltului se varsă în acesta în dreptul comunei Prejmer. Râul Negru este un alt afluent al Oltului, care izvorăşte din Munţii Nemira, traversează judeţele Covasna şi Braşov şi se varsă în râul Olt în dreptul satului Lunca Câlnicului, comuna Prejmer. Râul Tărlung izvoreşte din Munţii Ciucaş, formează o parte din hotarul de est al Ţării Bârsei şi se varsă în râul Negru. În afara acestor ape curgătoare, Prejmerul este renumit şi pentru izvoarele sale freatice, fiind supranumit ,,satul cu o mie de izvoare’’. Calitatea şi puritatea apei din zonă favorizează creşterea păstrăvilor şi atrage și dezvoltă investiții în îmbutelierea apei minerale.

Biodiversitatea vegetală este reprezentată atât de numeroasele resurse forestiere, cu trecere de la foioasele specifice zonelor de deal (stejar, fag, carpen, frasin, ulm, mesteacăn) la întinsele pajişti şi păşuni, arini, arbuşti, plante erbacee viu colorate, plante medicinale şi diferite specii de ciuperci.

Biodiversitatea animală este reprezentată de fauna cinegetică (căprioare, cerbi, veverițe, vulpi); numeroase specii de păsări, atât păsări mici, cântătoare (privighetoarea, piţigoiul, cinteza, găinuşa de munte), cât şi păsări răpitoare (ulii, vulturi, acvile de munte) şi păsări ocrotite de lege (vânturelul, şorecarul, corbul, striga, huhurezul); numeroase specii de peşti (păstrăvi, mreană, lipan); amfibieni şi reptile în special în ecosistemele cu exces de umezeală prezente în această zonă. De asemenea, un element emblematic al teritoriului îl reprezintă prezenţa berzelor, despre care se spune că îşi construiesc cuiburile în zonele curate, nepoluate.

Datorită bogăţiei patrimoniului natural al zonei, acesta oferă privelişti deosebite cu râuri, văi şi pajişti, precum şi numeroase resurse naturale de lemn, vânat, pescuit, apă minerală şi materiale de construcţie (andezit, argilă, nisip, balast, piatră, nisip).

Necesitatea protejării patrimoniului natural al teritoriului a dus la declararea ariei naturale protajate numită ,,Pădurile şi mlaştinile eutrofe de la Prejmer’’ ca sit Natura 2000.

 

Aria naturală protejată ,,Pădurile şi mlaştinile eutrofe de la Prejmer’’ din reţeaua Natura 2000

Numele zonei Suprafaţa în ha

Caracteristici principale

(clasificarea directivelor privind habitatele)

Pădurile şi mlaştinile eutrofe de la Prejmer

Cod: ROSCI0170

356 ha, din care 242 ha pe teritoriul comunei Prejmer

Coordonate geospaţiale: 45°44’ latitudine N și 25°44’  longitudine E;Altitudine medie: 513 m;Regiunea biogeografică: continentală;Tipuri de habitate:

  • Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus
  • Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli
  • Păduri aluviale cu Alunus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanaem Salicion albae);

Specii de nevertebrate: Maculinea teleius, Euphydryas aurinia;

Specii de plante: Adenephora lilifolia, Ligularia sibirica, Liparis loeselii;

Clase de habitate:

  • Păduri de foioase (62%)
  • Mlaştini, turbării (20%)
  • Păşuni (12%)
  • Culturi, teren arabil (4%)
  • Alte terenuri arabile (2%);

Alte caracteristici:

  • Situl adăposteşte un ecosistem forestier şi altul de mlastină în cadrul căruia s-au păstrat diferite rarităţi floristice şi faunistice
  • Pădurea Prejmer constituie un biotop de excepţie prin prezenţa stejarului la limita de altitudine a acestuia în ţara noastră. În pădure s-au conservat o serie de specii din perioada cuaternară – specii relicte de climă rece.
  • Mlaştina Prejmer adăposteşte o serie de rarităţi bine conservate
  • Cele mai răspândite soluri sunt cele hidromorfe şi semihidromorfe;

Calitate şi importanţă: Situl prezintă importanţă ştiinţifică deosebită deoarece reprezintă un ecosistem de stejaret de limită altitudinală şi deţine specii floristice rare sau vulnerabile, precum şi specii care se constituie în asociaţii vegetale indicatoare de habitate de mlaştini.

Vulnerabilitate:

  • Uscarea stejarului
  • Păşunatul excesiv ce duce la compactarea solului
  • Scăderea nivelului apei freatice cauzată de sistemul de drenaj, care duce la degradarea ecosistemului
  • Distrugerea vegetaţiei hidrofile, îndeosebi a stufului prin incendiere în vederea măririii suprafeţei agricole a rezervaţiei;

Desemnarea sitului: arie protejată conform HCJ nr. 949/1962, Legea 5/2000.

Importanţa păstrării unui mediu curat şi echilibrat reprezintă o premiză fundamentală a dezvoltării durabile, care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi. Având în vedere că modernizarea comunei Prejmer se face în contextul dezvoltării durabile, protejarea mediului reprezintă un factor esenţial, care stă la baza dezvoltării unei comunităţi sănătoase, rezistente şi competitive.

În vederea protejării patrimoniului de mediu al comunei Prejmer, în ultimii ani, s-au derulat următoarele proiecte şi, respectiv, s-au luat următoarele măsuri:

  • Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”
    • Obiectivul proiectului este acela de a acorda sprijin în vederea alinierii la cerinţele Directivei Nitraţilor a UE prin: reducerea deversărilor de nutrienţi în corpurile de apă, promovarea schimbărilor, comportamentale la nivel regional, sprijinirea pentru întărirea cadrului de reglementare şi capacităţii instituţionale, plantarea de puieţi;
    • În primăvara anului 2011, Primăria Prejmer a efectuat lucrări de împădurire, plantând 500 puieţi de salcâm, stejar, sălcioară, păducel şi frasin pe o suprafaţă totală de 6,5 ha, împărţită în 3 zone: zona ,,La Stejari”, zona ,,„Staţie de epurare” şi zona „Staţia de colectare şi selectare a deşeurilor”;
    • Sursele de finanţare ale investiţiei: 95% Banca Mondială şi Guvernul României şi 5% Consiliul Local al Comunei Prejmer din surse proprii sau acordate de către Consiliul Judeţean Braşov;
  • Proiectul „Managementul integrat al deşeurilor în sud-estul judeţului Braşov’’
    • Scopul proiectului constă în realizarea unui sistem modern de gestionare a deşeurilor în mediul rural din sud-estul judeţului Braşov în vederea implementării directivelor Uniunii Europene şi a legislaţiei naţionale în domeniu, respectiv, a priorităţilor Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi a Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor;
    • Comuna Prejmer a fost desemnată centrul de colectare selectivă, compactare şi valorificare a deşeurilor din sud-estul judeţului Braşov;
Managementul integrat
Centrul de colectare selectivă, compactare şi valorificare a deşeurilor din sud-estul judeţului Braşov (comuna Prejmer)
    • Obiectivele specifice ale proiectului au constat în:
      • construirea Staţiei de Sortare şi Transfer din comuna Prejmer;
Statia de transfer
Staţia de Sortare şi Transfer din comuna Prejmer
      • achiziţia de instalaţii şi echipamente necesare colectării selective şi mixte a deşeurilor;
      • derularea unui program educaţional şi de promovare a legislaţie de mediu specifice;
      • reducerea deşeurilor organice prin dotarea cu instalaţii casnice de producere a compostului şi folosirea acestuia pe terenurile agricole;
    • Beneficiariipopulaţia din localităţile Prejmer, Teliu, Vama Buzăului, Budila, Tărlungeni, respectiv, aproximativ 26.316 persoane;
    • Câteva dintre cele mai importante rezultate ale acestui proiect:
      • Colectarea deşeurilor din localităţile implicate în proiect: 12.350 tone/an deşeuri colectate în sistem centralizat, din care 8.028 tone/an în amestec şi 4.322 tone/an selectiv;
Untitled
Deşeurile colectate selectiv
      • Instalaţii şi echipamente achiziţionate: 170 de eurocontainere, 45 de instalaţii compost; 2 autogunoiere, 1 linie sortare, 1 instalaţie compactare, 3 containere compactare, 1 pâlnie cu ghilotină, 1 transportor containere compactare, 1 computer;
      • Noi locuri de muncă create şi 20 de lucrători instruţi;
      • Curăţenia localităţilor şi scăderea riscului de îmbolnăvire prin dispariţia focarelor de infecţie;
    • Sursele de finanţare ale investiţiei: 90% fonduri UE şi 10% autorităţile locale.
  • Proiectul ,,Execuţie Staţie de epurare – Modulul 1’’:
    • Proiectarea integrală a staţiei de epurare în sistem modular (3 module) ţine cont de perspectiva dezvoltării comunei Prejmer, inclusiv a zonei de Parc Industrial, precum şi a localităţilor învecinate: Tărlungeni, Budila şi Teliu;
    • Capacitatea primului modul al staţiei de epurare este de 20.000 locuitori echivalenţi şi funcţionează cu 2 linii independente a câte 10.000 locuitori echivalenţi;
Statie de epurare
Modulul 1 al Staţiei de epurare din comuna Prejmer
    • Perioada execuţiei: 2005-2008;
    • Sursele de finanţare: Programului Operaţional Sectorial Mediu.
  • Amenajarea spaţiilor verzi:
    •  În anul 2011 s-a realizat un studiu de fezabilitatea privind reamenajarea spaţiilor verzi existente şi înfiinţarea unor spaţii noi;
    • La momentul de faţă, comuna Prejmer are amenajate 6 parcuri, 2 spaţii de joacă pentru copii şi 5 terenuri de sport, dispuse astfel: Prejmer – 2 ha, respectiv 0,4% din teritoriul intravilan; Lunca Câlnicului – 4 ha, respectiv 1,1% din teritoriul intravilan; Stupinii Prejmerului – o ha.
Parc Prejmer
Parc comuna Prejmer

 

  • Includerea ariei protejate ,,Pădurea şi mlaştinile eutrofe de la Prejmer’’ în Reţeaua Natura 2000.

Pentru protejarea patrimoniului de mediu al comunei Prejmer, se au în vedere următoarele proiecte şi măsuri:

  • Continuarea proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”:
    • Continuarea lucrărilor de împădurire, prin plantarea a 50.000 de puieţi pe o suprafaţă totală de aproximativ 10 ha;
    • Construirea unei platforme pentru depozitarea gunoiului de grajd, cu o capacitate de stocare de 2000 tone gunoi/an, în cadrul Staţiei de colectare şi selectare a deşeurilor;
    • Achiziţionarea următoarelor echipamente necesare funcţionării platformei în condiţii optime: 1 încărcător frontal, 1 tractor, 2 remorci,  1 remorcă vidanjabilă şi 1 maşină de împrăştiat gunoi;
  • Proiectul ,,Execuţie Staţie de epurare – Modulele II şi III’’, astfel încât capacitatea finală a staţiei să fie de 60.000 locuitori echivalenti;
  • Reamenajarea spaţiilor verzi existente şi amenajarea a 4 parcuri noi în comuna Prejmer, după cum urmează: 2 parcuri în Prejmer cu suprafaţă totală de 5793 mp, 1 parc în Lunca Câlnicului cu o suprafaţă de 1300 mp şi 1 parc în Stupinii Prejmerului cu suprafaţă de 1140 mp;
  • Suplimentarea măsurilor de protecţie a sitului Natura 2000 prin: împrejmuirea ariei protejate şi semnalarea acesteia ca rezervaţie naturală cu regim de ocrotire şi elaborarea unui plan eficient de management al Sitului Natura 2000 care să includă măsuri concrete de control a creşterii activităţii antriopice datorată dezvoltării Parcului Industrial Prejmer.

Deşi industrializarea Comunei Prejmer este abia la început de drum, se impune respectarea normelor de mediu şi conştientizarea importanţei păstrării unui mediu curat şi echilibrat pentru sănătatea noastră şi mai ales a copiilor noştri. În acest sens, Primăria Comunei Prejmer va continua să caute resurse şi  modalităţi de conservare şi protejare a patrimoniului natural, asigurând astfel un climat sănătos pentru locuitorii comunei.   

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support