Economia locală

În ceea ce priveşte agricultura, ca parte a economiei locale, dezvoltarea activităţilor agricole reprezintă o provocare dar şi o oportunitate care trebuie exploatată în zona Prejmerului, în contextul principalelor provocări pe termen mediu şi lung pentru Politica Agricolă Comună (securitatea alimentară, vulnerabilitatea agriculturii, criza economică şi efectele ei, menţinerea calităţii alimentelor, depopularea rurală). Aceasta dezvoltare trebuie să aibă ca scop atingerea unui nivel de trai decent pentru fermieri, evitarea abandonării zonelor rurale, a activităţii agricole şi a terenurilor, menţinerea specificităţii zonelor rurale, a modelului european de agricultură şi a tradiţiilor locale.

Repartizarea suprafeţei fondului funciar în comuna Prejmer

Suprafaţă fond funciar ha

Păduri şi alte terenuri ha Suprafaţă agricolăha Repartizarea suprafeţei agricole
Teren arabil ha Păşuni ha Fâneţe ha Livezi ha

6043

2170 3873 2440 1050 383

0

După cum se poate observa în tabelul de mai sus, aproximativ două treimi din suprafața fondului funciar al comunei Prejmer (65%) este reprezentată de terenurilor agricole, iar 35% din acesta reprezintă păduri şi alte terenuri.

În repartizarea suprafeţelor agricole, cea mai mare pondere e reprezentată de teren arabil (63%), urmată de păşuni (27%) şi fâneţe (10%).

Principalele produse agricole cultivate pe terenurile arabile din zonă sunt cele rezistente la condițiile climatice – în special cartoful, plantele de nutreţ, sfecla şi cerealele, precum: porumbul, grâul, secara şi orzul.

Zona de păşuni şi fâneţe poate fi de asemenea exploatată, fiind favorabilă dezvoltării sectorului zootehnic, respectiv creşterii animalelor. Principalele categorii de animale crescute de locuitori în gospondăriile individuale sunt: ovinele, bovinele, porcinele, caprinele şi cabalinele. Pe lângă acestea, se mai cresc păsări de curte şi albine.

Cultivarea plantelor agricole şi creşterea animalelor reprezintă principalele activităţi ale locuitorilor din teritoriu, acestea desfăşurându-se preponderent la nivel de subzitenţă şi semisubzistenţă în gospodării individuale. Fermele de subzistenţă produc produse în principal pentru consumul propriu, comercializarea acestor produse pe  piaţă fiind o adevărată provocare. Majoritatea producătorilor reclamă lipsa pieţelor agro-alimentare din teritoriu, unii încercând să își valorifică produsele pe cont propriu în piețele din municiiple apropiate sau la târgurile și evenimentele locale. Datorită accesului dificil al locuitorilor din teritoriu la alte surse de venituri, bunăstarea acestora depinde considerabil de nivelul de profitabilitate al acestor ferme de subzistenţă. Astfel, în această zonă există, în prezent, un număr redus de ferme, precum şi un grad redus de asociere între producători (doar 2 ferme şi 2 asociaţii ale crescătorilor de animale).

Produsele lactate şi cele bazate pe carnea de peşte reprezintă mărci locale care pot fi dezvoltate şi promovate în beneficiul producătorilor locali şi ai regiunii.

În ceea ce priveşte sectorul IMM, în comuna Prejmer, există peste 400 de agenţi economici activi, dintre care majoritatea sunt micro-întreprinderi.

Una dintre cele mai importante investiții din zonă o reprezintă construcția Parcului Industrial Prejmer, cu o valoare totală estimată de peste 300 milioane euro. Prima etapă a construcţiei Parcului Industrial a fost finalizată în anul 2007, de către firma spaniolă Graells&Llonch în parteneriat cu administrația județeană și primăriile din Brașov și Prejmer.

Deşi, momentan, în incinta Parcului Industrial Prejmersunt angajate peste 1000 de persoane, conform studiilor de fezabilitate, acesta are un potenţial de creare a 10.000 de locuri de muncă. Parcul este împărţit în următoarele 3 zone: zona industrială si anexe, zona de prestări servicii şi birouri şi zona comercială (supermarket). Zona industrială este la rândul ei împărţită în 3 zone: zona industriei mici, plasată în hale unde sunt înfiintate mici ateliere; zona industriei mijlocii care include majoritatea sectoarelor de prelucrare a metalelor, industrie uşoară şi zona industriei mari care cuprinde industria grea din sectorul metalurgic, topitorie etc. În zona de prestări servicii şi birouri există un centru de afaceri prevăzut cu birouri, săli de conferinţă, sediu bancar, birou de telecomunicaţii, sală de expoziţii; un hotel-restaurant; o staţie de carburanţi; o spălătorie auto şi un punct de control şi pază.

În prezent, infrastructura pentru halele aflate în funcţiune în incinta Parcului Industrial este finalizată, investitorii preocupându-se ca reţelele de apă, canalizare, gaz, energie electrică, telefonie, căi şi drumuri de acces să satisfacă cerinţele clienţilor. Însă, pentru funcţionarea la capacitate maximă a Parcului Industrial, bazinul colector pentru canalizare şi ape pluviale nu corespunde ca şi volum ceea ce va obligă societatea administrator să se racordeze la reţeaua de canalizare, respectiv, la staţia de epurare a localităţii Prejmer.

Deşi prin intermediul materiilor prime existente în zonă, acesta oferă un mare potenţial de dezvoltare a sectoarelor piscicol, de procesare a laptelui şi de exploatare forestieră, totuşi situaţia întreprinderilor existente este mult sub acest potenţial. Principalele motive identificate pentru care situaţia întreprinderilor din zonă este mult sub potenţialul de dezvoltare a acestuia sunt: lipsa achipamentelor tehnologice moderne, lipsa halelor de producţie modernizate şi lipsa personalului calificat.

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support